Tromboza venoasă superficială

Cunoscută sub numele de tromboflebită,  denumirea medicală completă este  “tromboză venoasă superficială” (TVS) și  presupune inflamația venelor de la suprafața pielii (flebită), normale sau modificate varicos, însoțită de formarea de cheaguri de sânge în interiorul venei (tromb), care poate să obtureze parțial sau total venă. Lezarea pereților venoși, însoțită de anomalii ale fluxului venos sunt condițiile  care favorizează apariția TVS.

Simptomele

  • Apare de obicei ca un cordon roșu, dur, neregulat, dureros a venei situate sub piele, datorat inflamației și trombozei (cheagului de sânge)
  • Durere intensă spontană sau la atingere a zonei  afectate
  • Umflarea zonei unde este situată vena superficială afectată

O formă particulară de tromboflebită este „tromboflebita migrans” , în care, episoadele de flebită se repetă în zone aleatorii ale corpului (fără varice). Tromboza, sau coagularea sângelui, este un mecanism natural de protecție a organismului, care împiedică sângerarea excesivă atunci când corpul este rănit. Cu toate acestea, coagularea sângelui devine o problemă atunci când blochează fluxul sanguin. Tromboza poate fi determinată de multipli factori și poate să apară atât în venele superficiale – tromboză venoasă superficială cât  și  în venele profunde – tromboză venoasă profundă.

Cauze

  • Traumatismele  la nivelul unei vene sau a unei zone cu vene varicoase
  • Leziuni ale peretelui venos secundare administrării intravenoase de substanțe iritante
  • Menținerea îndelungată a unui branule venoase
  • Perioade lungi de inactivitate, cum ar fi plimbări cu mașina sau plimbări cu avionul a persoanelor care au boală varicoasă
  • Femei care folosesc contraceptive sau aflate sub terapie de substituție estrogenică 
  • Deshidratare și traumatism la nivelul venei
  • Tulburări genetice de coagulare a sângelui
  • Neoplasme

Ce se întâmplă dacă nu este tratată?

Poate să evolueze către o vindecare spontană, prin transformarea venei într-un cordon dur, fibros sau  poate evolua, extinzându-se din aproape în aproape, afectând venele din apropiere.

În cazul în care flebita progresează de la nivelul sistemului venos superficial în cel profund,  trombul intravascular se poate extinde  într-o venă profundă, încetinind circulația sau oprind fluxul de sânge și să determine apariția unei tromboze venoase profunde. Netratată poate evolua către  complicația de temut prin riscul mare de deces – edemul pulmonar.  Acesta apare că urmare a desprinderii din cheagul odată constituit, de fragmente care ajung  în cavitățile  cardiace drepte și de aici în plămâni, blocând circulația în vasele pulmonare. Trombii foarte mici pot determina fibroze pulmonare și scăderea capacitații pulmonare, iar cei mai mari, pot obructiona vasele mari pulmonare și pot determina apariția edemului pulmonar acut și chiar decesul.

Diagnosticare

În cele mai multe cazuri, examinarea clinică este suficientă pentru stabilirea diagnosticului.   În cazul suspiciunii unei tromboze venoase profunde  asociată unei alte patologii ce determină creșterea progresivă a volumului  mâinii sau piciorului afectat, este necesara evaluarea  ecografica  Doppler  pentru stabilirea diagnosticului, a unui tratament adecvat și evitarea complicațiilor.

Tratament

Tratamentul  trombozelor venoase superficiale necesită:

Pentru tromboflebita superficiala, usoara, localizata, care apare pe vene varicoase, tratamentul include analgezice usoare, cum ar fi aspirina si ciorapi elastici. Pacientii sunt incurajati sa continue activitatile zilnice. Daca varicozitatile extinse sunt prezente sau simptomele persista, flebectomia segmentului implicat poate fi indicata.

Tromboflebita severa, 
indicata de gradul de durere si roseata si extindere, trebuie tratata prin repaus la pat cu ridicarea piciorului si aplicarea de comprese masive, umede si calde. Ciorapii elastici sunt indicati cind pacientul devine mobilizabil.
Pacientii cu tromboza venei safene lungi sau scurte necesita anticoagulante sau ligaturarea venei.

Complicatiile cuprind:
 formarea de abcese metastatice, septicemia, hiperpigmentarea locala, persistenta unui nodul ferm in tesutul subcutanat, ulcerarea venei in caz de insuficienta venoasa.

Flebita superficiala este rar asociata cu embolismul pulmonar. Persoanele cu tromboza venoasa superficiala nu prezinta o tendința crescuta de a dezvolta tromboza venoasa. Tromboza venoasa superficiala pe de alta parte apare frecvent alaturi de tromboza venoasa profunda, mai ales la pacienții cu ulcerații in jurul gleznelor.

Surse:

https://www.worldthrombosisday.org/issue/superficial/vein/thrombosis/

https://www.romedic.ro/tromboflebita-superficiala

Tromboza venoasă profundă

Arterele duc sânge bogat în oxigen de la inimă  către restul corpului, iar venele aduc sângele încărcat cu dioxid de carbon de la celulele corpului la inimă. Avem 3 feluri de vene: venele superficiale, care sunt situate sub piele, venele profunde, care sunt situate în musculatură şi venele perforante, care conecteaza venele superficiale la venele profunde. Venele profunde conduc sângele direct la vena cavă, care este cea mai mare vena a corpului nostru. Tromboza venoasă profundă (TVP) înseamnă producerea unui tromb (cheag de sânge) într-una dintre venele profunde. De obicei tromboza venoasă profundă se produce în venele de la gambe, coapse sau din pelvis, mai rar în alte părţi ale corpului.

Un cheag de sânge aflat într-o venă profundă se poate sparge și poate călători prin fluxul sanguin. Cheagul liber se numește embolie. Acesta poate călători într-o arteră din plămâni și poate bloca fluxul de sânge. Această afecțiune se numește embolie pulmonară, sau EP, o afecțiune foarte gravă.

Un sondaj realizat  recent de către Ipsos, de Ziua Mondială a Trombozei, a arătat că există o foarte mică conștientizare a TVP în țările din întreaga lume. Avem nevoie de ajutorul tău pentru educarea familiei, prietenilor și colegilor pe tot parcursul anului.

Semne si simptome
Fiţi proactiv. Dacă aveți o problemă, contactați-vă imediat medicul.

Factori de risc

1. Moștenirea genetică. Unii oameni moștenesc o tulburare care face ca sângele lor să coaguleze mai ușor. Această afecțiune nu poate cauza cheaguri de sânge decât dacă este combinată cu unul sau mai mulți alți factori de risc.

2. Odihna prelungită în pat, cum ar fi în timpul unei șederi lungi în spital sau paralizie. Când picioarele rămân nemișcate timp îndelungat, mușchii nu se contractă pentru a ajuta circulația sângelui, ceea ce poate crește riscul formării cheagurilor de sânge.

3. Leziuni sau intervenții chirurgicale. Leziunile  venelor sau  intervențiile chirurgicale pot crește riscul formării cheagurilor de sânge.

4. Sarcina. Sarcina crește presiunea în venele din pelvis și picioare. Femeile cu o tulburare de coagulare moștenită sunt cele mai expuse. Riscul formării cheagurilor de sânge din sarcină poate continua până la șase săptămâni după ce aţi născut.

5. Folosirea anticoncepţionalelor sau terapia pe bază de hormoni. Ambele pot crește capacitatea de a coagula sângele.

6. Persoane supraponderale sau obeze. În cazul persoanelor supraponderale crește presiunea în venele din pelvis și picioare.

7. Fumatul. Fumatul afectează coagularea și circulația sângelui, ceea ce poate crește riscul de tromboza venoasă profundă.

8. Cancerul. Unele forme de cancer cresc posibilitatea formării cheagurilor de sânge. Unele forme de tratament pentru cancer pot crește, de asemeni, riscul apariţiei cheagurilor de sânge.

9. Insuficienţa cardiacă. Acest lucru crește riscul de DVT și embolie pulmonară. Deoarece persoanele cu insuficiență cardiacă au o funcție cardiacă și pulmonară limitată, simptomele cauzate chiar de o mică embolie pulmonară sunt mai vizibile.

10. Boala inflamatorie a intestinului. Bolile intestinale, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativa, cresc riscul de tromboza venoasă profundă.

11. Istoric personal sau familial de tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară. Dacă dumneavoastră sau cineva din familia dvs. ați avut unul sau ambele dintre acestea, este posibil să aveți un risc mai mare de a dezvolta un DVT.

12. Vârstă. Persoanele care au peste 60 de ani au un risc crescut de tromboză venoasă profundă, cu toate că aceasta poate apărea la orice vârstă.

13. Statul în şezut pentru perioade lungi de timp, cum ar fi cazul şoferilor sau al piloţilor. Când picioarele rămân nemișcate pentru ore întregi, mușchii nu se contractă, ceea ce ajută în mod normal să circule sângele, şi astfel se formează cheagurile de sânge.

Tratament

Obiectivele principale ale tratamentului sunt:

  • Prevenția trombembolismului pulmonar;
  • Reducerea morbidității;
  • Prevenirea sau minimizarea riscului de apariție a sindromului posttrombotic.

Tratamentul trombozei venoase include:

  • Tratament anticoagulant;
  • Tromboliza farmacologică;
  • Chirurgie endovasculară;
  • Măsuri fizice.

Standardul tratamentului este anticoagularea i.v sau orală care ar trebui instituită imediat după confirmarea diagnosticului, în unele cazuri putând fi folosită tromboliza farmacologică, metode fizice și, în rare cazuri, intervenția chirurgicală. Prognosticul depinde de extensia trombului intraluminal, de venele afectate sau de complicațiile redutabile apărute, cum ar fi trombembolismul pulmonar.

Atenție!

Pacientele gravide sunt tratate doar cu heparina, deoarece acenocumarolul este periculos in sarcina.

Pe perioada tratamentului cu anticoagulante orale sunt interzise injectiile intramusculare, deoarece puteti avea sangerari grave intramusculare (hematoame).

Daca aveti nevoie de o interventie chirurgicala sau chiar de o extractie dentara trebuie sa comunicati chirurgului sau medicului stomatolog ca luati acenocumarol. Sub supravegherea medicului curant va trebui sa intrerupeti acenocumarolul cu doua – trei zile inainte si sa il inlocuiti cu HGMM. Vorbiti cu medicul Dvs. inainte de a lua alte medicamente decat cele pentru TVP, ca de exemplu aspirina, care contribuie si ea la subtierea sangelui, asa incat puteti avea risc mai mare de sangerare.

Intrebati-va medicul in ce mod dieta influenteaza efectul acenocumarolului, deoarece alimentele care contin vitamina K modifica efectul de subtiere a sangelui. Vitamina K se gaseste in legume verzi si unele uleiuri ca de exemplu uleiul de soia sau de rapita. Medicul Dvs. va poate ajuta sa alegeti alimentele sanatoase si corecte.

Complicaţii

O complicație gravă asociată trombozei venoase profunde este embolia pulmonară.

Surse:

Tromboza asociată cancerului

Tromboembolismul venos (VTE) este o complicație frecventă la pacienții cu cancer. Datele emergente au îmbunătățit înțelegerea trombozei asociate cu cancerul, o cauză majoră de morbiditate și mortalitate. Acestea  indică faptul că pacienții cu cancer au un risc de patru ori mai mare decât populația generală de a dezvolta cheaguri de sânge grave. Este un fapt uluitor; dar este important să știți dacă dumneavoastră sau persoana iubită veţi fi supuşi unui tratament pentru cancer.

Încă din anul 1856, Virchow a descris factorii care predispun la apariţia trombozei venoase şi anume:

  • stază sanguina
  • hipercoagulabilitatea
  • leziunile vasculare.

Asocierea între cancer şi tromboză a fost descrisă în urmă cu aproximativ 150 de ani de către Armand Trousseau. Evenimentele trombotice reprezintă a doua cauză de deces a pacienţilor neoplazici, pe prima poziţie aflându-se efectele directe ale cancerului asupra pacientului (Khorana, 2010).

Un număr mare de studii a evaluat diferenţele în ceea ce priveşte riscul de tromboză între diferitele tipuri de cancere. Multiple localizări tumorale, cum sunt plămânul, creierul, pancreasul, stomacul, ovarul, rinichiul şi limfomul prezintă cea mai puternică asociere raportată cu apariţia trombozei (Agnelli, 1997; Baron et al, 1998).

Informații importante

  • Pacienții cu cancer prezintă un risc crescut de tromboză venoasă și arterială.
  • Riscul de tromboză este determinat și modificat de factori de risc precum intervenţii chirurgicale, spitalizare, infecții și tulburări de coagulare genetice, sau de factori specifici cancerului, incluzând tipul acestuia, histologia și stadiului de malignitate, tratamentului cancerului și anumitor biomarkeri.
  • Un eveniment trombotic venos la un pacient cu cancer are consecințe grave, deoarece riscul de tromboză recurentă, riscul de sângerare în timpul anticoagulării și al ratelor de spitalizare și timpul de supraviețuire este scăzut.

Cu toate că nu sunt cunoscute toate motivele, trei factori principali influențează probabilitatea dvs. de a dezvolta un cheag de sânge, cum ar fi tromboza venelor profunde (DVT), tipul de cancer cu care sunteți diagnosticat, modul în care este tratat și nivelul dvs. de activitate fizică . Anumite tipuri de cancer sunt asociate unui risc mai mare de TVP. Motivele sunt încă neclare.

Acestea sunt: Cancer pulmonar; Cancer renal; Cancer ovarian; Cancer cerebral; Limfom; Cancer pancreatic.

Tratament

Tratamentul VTE la pacienții cu cancer are ca scop reducerea mortalității și morbidității și îmbunătățirea calității vieții.

În timp ce tratamentul dvs. este vital pentru a lupta împotriva cancerului, el poate crește, în acelaşi timp, riscul de cheaguri de sânge. Chimioterapia, un tip de tratament pentru cancer care utilizează unul sau mai multe medicamente în combinație și chirurgia pot deteriora pereții vaselor de sânge afectându-le modul de funcţionare. Acest lucru poate duce și la formarea unui cheag de sânge. Când chimioterapia ucide celulele canceroase, anumite substanțe care pot provoca coagularea sângelui sunt eliberate în fluxul sanguin. Unele tipuri de medicamente pentru chimioterapie sunt mai puțin susceptibile să promoveze coagularea decât altele. Este o idee bună să rugaţi medicul să vă informeze cu privire la orice risc asociat cu tratamentul pe care vi l-ați prescris.

Activitate

Să rămâi activ în timp ce lupți împotriva cancerului poate fi foarte benefic. Te va ajuta să-ţi menții sângele în mișcare prin vene, astfel încât să fie mai puțin probabil să dezvolți un cheag de sânge. Nu  trebuie să începi un regim de fitness extrem pentru a obține aceste beneficii. Poţi începe prin a merge la o plimbare alertă sau să te joci cu copiii. Dacă eşti în repaus la pat, întrebă-ți medicul dacă este bine să te plimbi puțin prin jurul casei. În orice caz, este bine să găsești modalități mici, cu impact redus, de a-ți menține picioarele în mișcare și de a-ți pompa sângele.

Surse:

https://www.worldthrombosisday.org/issue/cancer/associated/thrombosis/

http://www.stetoscop.ro/tromboza-venoasa-la-pacientul-oncologic

Tromboza venoasa renală

Tromboza venoasă renală este ocluzia (comprimarea) a uneia sau mai multor vene care penetrează rinichiul. Această patologie duce la apariția insuficienței renale acute sau cronice. Tromboza venoasă renală nu este o boală independentă, ci acționează ca o complicație a multor afecțiuni. Unii dintre ei încalcă direct fluxul sanguin în organism, în timp ce alții contribuie la creșterea coagulării sângelui.

Tromboza venoasă renală este un fenomen rar, se poate dezvolta atât la adult cât și la sugari. Înfrângerea poate fi una și două fețe.

Cauzele trombozei venoase renale

  • Prezența unei tumori în rinichi, care pune presiune asupra venelor.
  • Tulburări de coagulare a sângelui .
  • Sepsisul nou-născuților.
  • Sindromul nefrotic, care este însoțit de pierderea proteinelor cu greutate moleculară scăzută din urină. Tromboza venoasă renală este observată, în medie, la 35% dintre pacienții cu sindrom nefrotic, indiferent de cauza exactă a acesteia.
  • Proliferarea glomerulonefritei, nefropatia cu celule secerătoare, vasculita renală.
  • Utilizarea pe termen lung a medicamentelor corticosteroide în doze mari.
  • Tulburări primare ale proprietăților de coagulare a sângelui.
  • Cauzele rare ale trombozei venoase renale includ administrarea contraceptivelor orale, leziuni renale, pancreatita acuta si tromboflebita migrata.
  • Nu putem exclude dezvoltarea “fără cauză” a trombozei rinichiului în perioada postpartum la o femeie. De asemenea, știința medicală a cunoscut tromboza venoasă în rinichiul implantat.

Simptome

Tromboza atât a venelor cât și a arterelor renale dă simptome similare:

  • Apariția durerii acute, presate, durere sau tras în regiunea lombară de la organul afectat, iradierea la organele genitale sau la picior este cel mai adesea absentă.
  • Creșterea rapidă sau bruscă a tensiunii arteriale.
  • Presiunea diastolică.
  • Apariția de greață, vărsături și o creștere a temperaturii corpului.

Tratament

În identificarea tromboembolismului venelor și arterelor renale, este necesară asistența de urgență.

Mai întâi de toate, este necesar să se restabilească permeabilitatea unui vas mare, adică să se efectueze tromboliza (resorbția unui cheag de sânge).

Pentru acest lucru este instalat un cateter special. Trebuie avut în vedere că apariția sângelui în urină devine o contraindicație pentru tromboliza. În acest caz, etamzilatul este administrat pacientului. În același timp, se face resuscitarea pentru a îndepărta pacientul de șoc.

După oprirea afecțiunii acute, medicul va decide acțiunile ulterioare. La efectuarea tratamentului medical au fost prescrise medicamente pentru a ajuta la eliminarea cheagurilor de sânge și pentru a preveni reocluzia vaselor de sânge.

Dacă este necesar, metoda chirurgicală de terapie se realizează prin intervenție chirurgicală endoscopică pentru a elimina obstacolele care interferează cu fluxul sanguin normal.

Sursa:

https://www.worldthrombosisday.org/issue/renal/vein/thrombosis/

https://rum.istanbulmedicine.com/tromb-v-pochke.php

Tromboza venoasă. Fapte și cifre

Cheagurile de sânge sunt grave? Da. VTE poate provoca probleme care vă pot afecta tot restul vieții. Este posibil să aveți probleme pe termen lung cu respirația, o șansă mai mare de a obține un alt cheag și umflarea care nu va dispărea. În plus:

  • În fiecare an, există aproximativ 10 milioane de cazuri de VTE la nivel mondial
  • În SUA, există 100.000 – 300.000 de decese legate de VTE în fiecare an
  • În Europa, există 544.000 de decese cauzate de VTE în fiecare an
  •  În SUA și Europa, evenimentele legate de VTE ucid mai multe persoane decât SIDA, cancerul de sân, cancerul de prostată și accidentele de vehicule cu motor combinate.
  •  Până la 60 la sută din cazurile de VTE apar în timpul spitalizării sau după aceea, ceea ce o face o cauză principală de deces la spital

Povara economică

În plus față de povara bolii, VTE poate provoca o povară economică globală semnificativă.

Mai multe teste diagnostice și tratamente, ședere prelungită în spital și îngrijire ulterioară – inclusiv VTE recurentă – pot fi extrem de costisitoare. Însă, concentrându-vă pe prevenirea VTE, sistemele de sănătate pot economisi bani, îmbunătăți rezultatele și, în cele din urmă, salva vieți. Unele țări au început deja să pună în aplicare politicile și protocoalele VTE care standardizează – și chiar stimulează – utilizarea spitalelor pentru prevenirea adecvată a VTE.

În U.K., VTE costă Serviciul Național de Sănătate 640 milioane EUR pe an.

În SUA, diagnosticul și tratamentul VTE costă 15,5 miliarde de dolari pe an.

 În Australia, costurile aferente VTE, inclusiv productivitatea pierdută, sunt estimate la 1,72 miliarde de dolari pe an .

Când sunt incluse pierderi de bunăstare (handicap și moarte prematură), costul anual este de 19,99 miliarde USD.

Sursa: https://www.worldthrombosisday.org/issue/vte/