Trombocitele vor fi modificate pentru a se comporta ca niște roboți

Trombocitele vor fi modificate pentru a se comporta ca niște roboți

Mai multe echipe de cercetători au propus recent să injecteze pacienți cu nanoboți care ar putea transporta medicamente prin corpurile lor. Însă, un grup a avut o idee ceva mai simplă, anume să modifice celulele deja prezente în fluxul sanguin pentru a transporta chiar ele medicamentele.

Oamenii de știință de la Universitatea din California, San Diego, și Universitatea de Știință și Tehnologie din Beijing au descoperit o cale de a modifica trombocite (denumite și plachete sangvine) astfel încât acestea să fie capabile să se miște prin corp.

Trombocitele sunt celulele subțiri și turtite care formează cheaguri de sânge și previn sângerarea.

Materialul integral pe www.descopera.ro.

Ghid pentru profilaxia anticoagulantă în COVID-19

Ghid pentru profilaxia anticoagulantă în COVID-19

Medicii care tratează pacienții cu COVID-19 au descris cheaguri de sânge (trombi) [1] observate la nivel pulmonar în momentul autopsiei, coagularea și înfundarea liniilor de dializă [2] în ciuda medicației antitrombotice, și chiar trombi care se formează în timpul trombectomiei [3] pentru AVC ischemic. Rămâne neclar dacă coagulopatia în COVID-19 este o consecință sau o cauză [4] a ceea ce se întâmplă la nivelul plămânilor. Cu toate acestea, a fost stabilit un consens asupra tratamentului anticoagulant al pacienților cu COVID-19 spitalizați și pentru externarea lor cu recomandarea unui regim profilactic empiric.

Găsirea echilibrului corect în tromboprofilaxia COVID-19

Coagularea intravasculară diseminată (CID) a fost remarcată de medicii chinezi încă de la începutul pandemiei. Au fost descrise autopsii care prezintă cheaguri, nu numai în plămâni, ci și la nivelul cordului, ficatului și rinichilor [5].

Material preluat de pe RaportuldeGarda.ro, disponibil AICI.

Anticoagulantele pot îmbunătăți supraviețuirea pacienților cu COVID-19

Anticoagulantele pot îmbunătăți supraviețuirea pacienților cu COVID-19

Tratarea pacienților cu COVID-19 spitalizați cu anticoagulante (diluatori ai sângelui care încetinesc coagularea) poate îmbunătăți șansele de supraviețuire, conform raportului cercetătorilor de la Mount Sinai COVID Informatics Center.

Studiul, publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, ar putea oferi o perspectivă nouă despre cum trebuie tratați pacienții cu coronavirus odată ce sunt internați în spital. Studiul a constatat că pacienții cu COVID-19 spitalizați, tratați cu anticoagulante, au avut rezultate îmbunătățite atât în ​​cadrul, cât și în afara unității de terapie intensivă. Cercetarea a arătat, de asemenea, că diferența de evenimente de sângerare la pacienții tratați cu și fără anticoagulante nu a fost semnificativă. Cercetătorii de la Mount Sinai spun că munca lor prezintă o cale terapeutică importantă pentru pacienții cu COVID-19.

„Această cercetare demonstrează că anticoagulantele luate pe cale orală, subcutanată sau intravenoasă, pot juca un rol major în îngrijirea pacienților cu COVID-19, iar acestea pot preveni eventuale evenimente mortale asociate cu coronavirus, incluzând atac de cord, accident vascular cerebral și embolie pulmonară”, spune Valentin Fuster, directorul  Mount Sinai Heart“Utilizarea anticoagulantelor trebuie luată în considerare atunci când pacienții sunt primiţi la urgenţe și au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19, pentru a îmbunătăți eventual rezultatele. Cu toate acestea, fiecare caz ar trebui evaluat pe o bază individualizată pentru a ține cont de riscul potențial de sângerare.”

Publicarea acestui studiu urmează unor cercetări recente efectuate la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai, care arată că un număr mare de pacienți spitalizați cu COVID-19 au dezvoltat niveluri ridicate de cheaguri de sânge, care pot pune viața în pericol, ceea ce duce la evenimente tromboembolice potențial mortale.

O echipă de investigatori a evaluat înregistrările a 2.773 de pacienți cu COVID-19, internați la cinci spitale din sistemul de sănătate Mount Sinai, din New York (Spitalul Mount Sinai, Mount Sinai West, Mount Sinai Morningside, Mount Sinai Queens și Mount Sinai Brooklyn), între 14 martie și 11 aprilie 2020. Ei au privit în mod specific ratele de supraviețuire pentru pacienții plasați pe anticoagulante față de cei care nu au beneficiat de anticoagulante. Cercetătorii au avut în vedere anumiți factori de risc înainte de a evalua eficacitatea anticoagulării, inclusiv vârsta, etnia, afecțiunile preexistente.

Dintre pacienții cu COVID-19 analizați, 786 (28 %) au primit o doză de tratament complet de anticoagulante, o doză mai mare decât cea care este administrată în mod obișnuit pentru prevenirea cheagurilor de sânge și una care este administrată de obicei celor care au deja cheaguri sau sunt bănuiţi că au cheaguri. Tratamentul cu anticoagulante a fost asociat cu o supraviețuire îmbunătățită a spitalului în rândul pacienților cu COVID-19, atât în ​​cadrul, cât și în afara unității de terapie intensivă. Dintre pacienții care nu au supraviețuit, cei cu anticoagulante au murit după ce au petrecut în medie 21 de zile la spital, comparativ cu pacienții care nu au fost anticoagulați, care au decedat după o medie de 14 zile în spital.

Efectul anticoagulării a fost mai pronunțat asupra pacienților ventilați – 62,7% dintre pacienții intubați care nu au fost tratați cu anticoagulante au murit, comparativ cu 29,1 % pentru pacienții intubați tratați cu anticoagulante. Dintre pacienții intubați care nu au supraviețuit, cei fără anticoagulante au murit după 9 zile, în timp ce bolnavii tratați cu anticoagulante au murit după 21 de zile. Toți pacienții din studiu aveau făcute analize ale sângelui la sosirea la spital, care includeau măsurarea diferiţilor markeri inflamatori. Analiza înregistrărilor a arătat că pacienții care au primit anticoagulante aveau markeri inflamatori mai mari în comparație cu pacienții care nu au fost tratați cu anticoagulante. Acest lucru poate sugera că pacienții cu o boală mai severă pot beneficia de anticoagulante mai devreme.

Studiul a explorat și asocierea tratamentului anticoagulant sistemic cu evenimente de sângerare. Sângerarea majoră a fost definită ca

1) hemoglobină <7 g / dL și orice transfuzie de globule roșii;

2) cel puțin 2 unități de transfuzie de globule roșii în 48 de ore; sau

3) un cod de diagnostic pentru sângerare majoră incluzând hemoragie intracraniană; hematemeza; melena; ulcer peptic cu hemoragie; hemoragie colon, rectală sau anală; hematurie; hemoragie oculară; și gastrită hemoragică acută. Printre cei care nu au primit anticoagulante, 38 (1,9 %) pacienți au avut evenimente de sângerare, comparativ cu 24 (3%) dintre cei care au primit anticoagulante, p = 0,2).

“Sperăm că acest raport al asocierii terapiei de anticoagulare, cu supraviețuire îmbunătățită, va fi confirmat în investigațiile viitoare. Cercetătorii de la Mount Sinai continuă să analizeze datele noastre despre pacienții cu COVID-19 pentru a contribui la eforturile mondiale de a găsi tratamente eficiente“, spune David Reich, președinte al Spitalului Mount Sinai.

“În calitate de cardiolog care s-a ocupat de îngrijirea pacienților cu COVID-19 în ultimele trei săptămâni, am observat o cantitate crescută de cazuri de cheaguri de sânge în rândul pacienților spitalizați, așa că este esențial să vă uitați dacă anticoagulantele oferă beneficii pentru ei”, spune co-cercetătorul Anu Lala, asistent profesor de medicină (cardiologie) la Școala de Medicină Icahn, Mount Sinai. “Este important de menționat că analize suplimentare și studii prospective sunt necesare pentru a determina eficacitatea pentru utilizarea pe scară largă a anticoagulantelor la pacienții cu COVID-19 spitalizați.”

“Acest studiu deschide ușa pentru un studiu mai extins, care va fi realizat cu 5.000 de pacienți pozitivi COVID-19, unde vom evalua eficacitatea a trei tipuri de terapie antitrombotică – antitrombotice orale, heparină subcutanată și heparină intravenoasă, și apoi poate să angajăm datele noastre pentru studii clinice potențiale”, spune autorul principal Girish Nadkarni, co-director al Centrului de Informatică Mount Sinai COVID. „Suntem încântați de aceste rezultate preliminare, care pot avea un impact pozitiv asupra pacienților cu COVID-19 și care le pot oferi o șansă mai mare de supraviețuire, deși sunt necesare mai multe studii.”

Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/05/200507194907.htm

Imagine de <a href=”https://pixabay.com/ro/users/fernandozhiminaicela-6246704/?utm_source=link-attribution&amp;utm_medium=referral&amp;utm_campaign=image&amp;utm_content=5065426″>fernando zhiminaicela</a> de la <a href=”https://pixabay.com/ro/?utm_source=link-attribution&amp;utm_medium=referral&amp;utm_campaign=image&amp;utm_content=5065426″>Pixabay</a>

Totul despre tromboza: Simptome, Tipuri & Tratament

Totul despre tromboza: Simptome, Tipuri & Tratament

 

Despre tromboza

Este normal ca organismul nostru sa produca factori de coagulare, cum ar fi trombocitele (numite si “plachete sangvine”, celule sangvine de forma unei placute, care au un rol important in coagularea sangelui) si fibrina (o proteina de culoare alba-cenusie, care se gaseste in sange si in limfa si care provine din fibrinogen, in timpul coagularii sangelui) atunci cand un vas de sange este lezat sau deteriorat, pentru a preveni o pierdere masiva de sange din organism. Daca acest efect este excesiv de productiv, el poate obstructiona circulatia sangelui si astfel se poate forma un cheag de sange care se deplaseaza prin fluxul sangvin. Pericolul este extrem de mare atunci cand acest cheag de sange ajunge la organe vitale, cum ar fi creierul sau plamanii.

Ce este tromboza

Tromboza este procesul de formare a unui cheag de sange, cunoscut si sub denumirea de “tromb”, care se creeaza intr-un vas de sange. Acest cheag de sange poate bloca sau obstructiona circulatia sangelui in zona afectata si, totodata, poate provoca complicatii grave daca cheagul se deplaseaza intr-o parte importanta a sistemului circulator, cum ar fi creierul sau plamanii. Tromboza este formarea sau prezenta unui cheag de sange intr-un vas de sange. Vasul poate fi orice vena sau artera din corp, cum ar fi, de pilda, in cazul trombozei venoase profunde (la nivelul piciorului) sau tromboza coronariana, de la nivelul arterelor inimii. Cheagul de sange se mai numeste tromb. Daca cheagul de sange se desface si circula liber prin fluxul sangvin, atunci este vorba de un tromboembolism.

Citeste continuare articolului AICI.

Care este tratamentul trombozei venoase?

Care este tratamentul trombozei venoase?

Tratamentul este diferit în funcție de vena afectată. În cazul unei tromboze venoase superficiale, vi se pot recomanda unguente cu heparină, precum și profilaxia și tratamentul varicelor, dacă suferiți de această patologie.

În schimb, dacă este vorba despre o tromboză venoasă profundă, tratamentul va include obligatoriu medicație anticoagulantă. Acestea sunt substanțe care îngreunează formarea de cheaguri, cu scopul de împiedica extinderea acestora, precum si desprinderea cheagurilor cu migrarea lor la nivelul plamanilor si aparitia celei mai importante complicatii a acestei boli, trombembolismul pulmonar.

Este important să vă prezentați ulterior la controalele recomandate de medic, pentru a stabili durata acestui tratament. Dacă ați înlăturat factorii predispozanți, anticoagulantul va fi oprit după câteva luni. Dacă există și alte boli asociate, este posibil să fie nevoie să luați aceste medicamente pentru tot restul vieții.

La fel ca în cazul tuturor celorlalte boli cardiovasculare, este mai bine să prevenim decât să tratăm.

Citește continuarea articolului AICI.

Ce trebuie să ştii despre tromboza venoasă profundă: cauze, simptome, factori de risc, complicaţii şi tratament

Tromboza venoasă profundă este o condiţie ce presupune formarea de cheaguri de sânge în venele profunde, de cele mai multe ori, la nivelul membrelor inferioare. Această afecţiune poate conduce la declanşarea emboliei pulmonare, boală care ucide, de regulă, o treime dintre persoanele diagnosticate cu aceasta. Printre factorii de risc ai trombozei venoase profunde se numără şi varicele.

Cauzele trombozei venoase profunde

Acestea includ orice element care ar putea afecta interiorul venelor:

  • Complicaţii severe ale unor intervenţii chirugicale
  • Leziuni
  • Un răspuns anormal al sistemului imunitar
  • Greutatea corporală excesivă
  • Sarcina
  • Oprirea sau încetinirea circulaţiei sângelui în vene
  • Deficienţele substanţelor din sânge care au rol de fluidizare (antitrombina III, proteina C, proteina S, plasminogen)
  • Vârsta înaintată
  • O boală malignă
  • Tratamentele cu citostatice

Tromboza venoasă profundă debutează în zonele în care fluxul de sânge este redus, mai ales în cazul persoanelor care sunt imobilizate la pat sau în cazul celor cu insuficienţă cardiacă.

Citește continuare articolului AICI.